I - Logica

Are cineva sete de cunoastere? Sau doar cladim in timp pofta animalului inca nedomesticit de anumti Boieri de curte 'nalta? Cunoasterea prin analiza si studiu, nu aceea transmisa eronat de jivine sastisite de coptura de-a lungul timpului. E doar o curiozitate si aceasta facand parte tot din rudimentarul psihologic uman. Dar pana unde ne poate duce logica? Simplista, rationala, matematica ar spune cineva. De parca tot ce tine de Terra este un conglomerat ,nemaiexistand nimic inafara ei. A incercat cineva vreodata sa priveasca de undeva din afara , de sus chiar si atunci cand era implicat direct in situatia data ? Dar oare s-a gandit cineva sa incerce aceasta "anomalie" care din anumite puncte de vedere trece peste acea Logica pe care se bazeaza cu varf si indesat auditoriul !? Pentru cei "constipati" de a capta si alte pareri ,spuneam doar ca mi-e greu sa cred ca exista multe persoane care si-au facut de-a lungul vietii o autoevaluare psihica,iesind practic din firul adormit al ciclului ereditar. Si daca exista , unde sunt? Grotele de altadata sunt nesigure chiar si pentru un bun supravietuitor,deci unde ar putea sa se ascunda? Oare adevarul pentru care omul s-a luptat inca din frageda pruncie, inca de cand traia obisnuit cu gustul crud si cald al sangelui, a devenit universal valabil pentru toata lumea, sau este doar indobitocirea voita a maselor inca de pe vremea cand acestea erau doar niste mucusuri ce daca nu mai incapeau erau suflate fara o gandire simplista in prealabil de catre conducatorii Dumnezei !? ... Probabil varianta a doua ar fi acceptata mai cu seama. Te-ai gandit vreoadata la sirul lung ( atata cat incape intr-o viata ) care practic nu face din tine decat un sclav al existentei altora? Ma tot gandeam daca se poate pune problema mult mai simplu decat poate duce mintea omului acum,ne-am uitat radacinile, am redus totul la a completa pe fisa din "programul" vietii ca am luat la cunostinta si atat. Cum ne putem bucura de satisfactiile pricipiilor noastre care nu la toti sunt cladite pe o baza, cand corpul nostru sufera niste mutatii colosale si nu in interriorul uterului, ci inafara lui, ceea ce inseamna ca ne transformam si nu evoluam din pacate asa cum ar fi matematic si fizic corect. Partea cruda la toata mazgaleala asta a umanitatii este ca multi au inceut sa constientizeze si tocmai datorita acestui lucru se complac in umilirea sinelui si in dobandirea nesimtirii colective.
Eu cred ca suntem in stare de mai mult, nu chiar in toate privintele pentru ca ar insemna evolutie si sunt sceptic in privinta asta,dar macar in eliberarea toxinelor psihice pe care le-am acumulat de-a lungul anilor . Poate va ninge de maine , sper chiar, macar natura sa ne dea un semn de normalitate. Sa va jucati in zapada si sa beti vin fiert in fata focului de afara, daca vi se va "ingadui" acest lucru. Numai bine.